a) Amenajarea terenului: Portiunea de teren situata de-a lungul strazii va fi construita. Partea superioara a terenului va fi lasata de-o parte in prima etapa si va face obiectul unui proiect viitor de amenajare a peisajului.

Constructia va fi “incorporata” in terenul natural. Aceasta dorinta pleaca de la doua constrangeri majore, care sunt, in primul rand topografia terenului si, in al doilea rand, intentia de a minimiza impactul vizual al constructiei. La finalul lucrarilor, terenul natural va fi reconstituit astfel incat sa se potriveasca cu conturul constructiei.


b) Infiintarea, organizarea, structura si volumul noilor constructii: Constructia se ridica pe partea inferioara a terenului de-a lungul bulevardului Henri Musso. Pentru a se incadra in mediul sau urban intermediar, langa mici imobile, ateliere, si case particulare, constructia, formata din doua cladiri aliniate de-a lungul strazii, a fost conceputa unitar, urmarind doua principii ce structureaza modul in care ansamblul va fi vazut: dimensiunea si expresia sa.

Prima componenta, dimensiunea, este o valoare absoluta, dar perceptia sa poate fi adaptata: constructia principala, in forma patrata, are dimensiunile unei case mari, la scara celor doua imobile vecine. In acelasi timp, dorinta de a minimiza impactul sau vizual ne-a determinat sa o ridicam cat mai aproape de panta terenului. “Incorporat” in teren, pentru a minimiza inaltimea, ofera, de asemenea, o prima vedere spre strada, reprezentata de o terasa de vegetatie asa cum este in prezent. Cladirea principala este situata in planul din spate si doar structurile sale superioare, formate din cinci turle, sunt reprezentative si vizibile din strada.

A doua cladire, reprezentand sala de ceremonii, in forma dreptunghiulara si mai putin inalta decat biserica, se situeaza tot in planul din spate, cu axa longitudinala perpendiculara pe axa longitudinala a ansamblului, dar se prelungeste pana la limita spatiului de constructie catre strada, avand clopotnita cea mai inalta, dar nu mai inalta decat biserica, care are si rol de poarta de intrare.

Expresia arhitecturala a celor doua cladiri si a ansamblului, care respecta caracteristicile si regulile arhitecturii clasice a bisericii ortodoxe romane, se vrea un exemplu a modului in care putem transmite aceste regului precise, prin intermediul unui vocabular clasic, comun in lumea catolica si detaliile moderne, imaginea unei spiritualitati straine, urmarind ideea de unitate si integrare culturala si spirituala.


c) Tratamentul constructiilor, al gardurilor, al vegetatiei si al amenajarilor situate la marginea terenului: Din strada se accede intr-o curte prin poarta clopotnitei, reprezentand o limita intre public si privat, intre profan si sacru. Simbolic, scarile, situate de o parte si de alta a intrarii, conduc privirea in sus si, mai ales cea situata in partea stanga a clopotnitei, catre dimensiunea bisericii. Curtea, este marginita de coloane si are vedere la strada. Pentru a sublinia ideea de intrare principala deschiderea portii are un cadru simplu din piatra naturala, discret profilata.

Curtea permite accesul, pe de o parte in sala de ceremonii, deschisa pe ambii pereti laterali ai curtii, permitand manifestatii atat in interior cat si in exterior. Aceasta sala de ceremonii este in directa legatura cu o capela mica, circulara. Perimetrul acestei capele, asigura, prin intermediul celor doua scari simetrice, accesul la centrul cultural, situata la etaj, marginita de doua gradini suspendate, pe terasa de deasupra salii de ceremonii, simetrice. Turla si capela au acoperisuri duble curbate, caracteristice pentru acest tip de arhitectura.

Pe axa longitudinala a constructiei, perpendiculara pe axa longitudinala a salii de ceremonii, se inalta biserica, de forma patrata, in cruce greaca inscrisa, tipica pentru un monument religios avand caracter reprezentativ, apartinand atat spatiului ortodox cat si celui catolic. In mijlocul acestei compozitii planimetrice se situeaza turla principala, mai mare, iar in toate celelalte colturi se inalta cele patru trule putin mai mici. Intrarea in biserica este marcata printr-un portic, delimitat de patru coloane patrate, sustinand un timpan triunghiular , iar cei doi pereti ai naosului si peretele de Est, unde se afla altarul, sunt formati din trei abside semi-cilindrice, cu acoperis semisferic, ca si cele cinci turle. Acest ansamblu de suprastructuri reprezentative se inscrie, prin sistemul de axe si optica, intr-o piramida regulara, proiectiile laterale formand triunghiuri echilaterale, simbolizand echilibrul perfect al divinitatii.


d) Materialele si culorile constructiei: Constructiile vor avea culoarea alba, cu cornise si elemente de detaliu din piatra naturala profilata. Tamplaria va fi din aluminiu (RAL 7021), aparatoarele, usa de intrare si lampadarele vor fi din fier forjat.

Gardul de Est va fi un terasament cu vegetatie si zid de sustinere, care va regla diferenta de nivel, la fel ca si gardul de Nord si de Sud.


e) Tratamentul spatiilor libere, in special plantatiile care trebuie pastrate sau realizate: Partea construita va avea putina vegetatie pentru a pune accentul pe mineral si pentru a accentua caracterul proiectului. Vegetatia va fi reprezentata prin spatii verzi cu iarba si sase arbori ce vor marca colturile si va delimita biserica de sala de ceremonii, arbusti care vor reprezenta gardul de Nord si Est si terasele centrului cultural. Aceasta vegetatie va fi mentinuta in grosimea de 1,20 metri de la placa curtii, care adaposteste subsolul rezervat parcarii a 28 masini, 10 biciclete, toalete si spatiilor tehnice. Partea superioara a parcelei va ramane, pentru moment, in starea actuala si va face obiectul unui proiect de amenajare a peisajului.


f) Organizarea si amenajarea cailor de acces la teren, constructii si a zonelor de intoarcere: Proiectul, fiind situat la marginea drumului, caile de acces vor fi minime: parcarea (28 masini), situata la subsol, va fi direct accesibila din strada, precum si accesul persoanelor (scari pe marginea caii de acces in parcare, ascensor situat in dreapta intrarii) si al persoanelor cu handicap (fie ascensor situat in dreapta intrarii, fie rampa situata in partea stanga a constructiei)